Marile genii şi-au inspirat creaţiile din vise!

vis creatorDe foarte multe ori, geniile sau marii creatori au fost inspiraţi de vise, ceea ce la făcut pe Edgar Allan Poe, scriitorul american de factură onirică, să facă această dedicaţie: “Ofer această carte celor care au pus credinţa lor în vise ca în singurele realităţi”. Dintre cele mai celebre vise creatoare amintim:
* R. Descartes — a visat planul la lucrarea “Discurs asupra metodei”;
* N. Bohr — a descoperit în vis modelul electronic al atomului;
* R. Wagner — a auzit în vis preludiul la opera sa “Aurul Rinului”;
* W. Amadeus Mozart — a visat de asemenea tema operei sale “Flautul fermecat”;
* John Lennon – tot în vis a găsit numele formaţiei Beatles;
* A. Kekule — a descoperit structura atomică a benzenului visând;
* H. Haine – a visat un ideal de fericire colectivă şi drept urmare s-a opus “individualismului romantic”.

Inspiraţia, revelaţiile nocturne sunt un dar divin ca un răspuns căutărilor noastre. în acele momente senzaţia care le însoţeşte este că tot trupul se umple de o mare bucurie, este o stare de iluminare care apare, starea de “s-a aprins becul”, un moment Zen. Se spune că cei iluminaţi trăiesc tot timpul această stare. Ei sunt intr-o continuă legătură cu mentalul superior, cu inconştientul colectiv. Poeţii se exprimă mult mai uşor în versuri, pictorii sunt mult mai profunzi în culori, muzicienii sunt mai clari prin muzică, iar aceasta pentru că după lungi eforturi ei ating profunzimea acelei sfere a incoştientului colectiv, trăind acea luciditate însoţită de o conştiinţă pură. În acel moment, cel inspirat care trăieşte revelaţia, este total rupt de realitatea înconjurătoare.

Beethoven era absorbit cu totul în această stare de inspiraţie atunci când camerista acestuia a bătut insistent la uşă, de multe ori. El deşi auzea bătăile din uşă, nu putea face o conexiune între lumea lui şi insistenţele cameristei. Aceasta nu a putut decât să-l inspire şi astfel el a scris Simfonia a V-a. A doua zi, menajera i-a spus: “Am fost la dumneavoastră să vă chem la masă, dar deşi am bătut insistent nu aţi vrut să-mi deschideţi.” Beethoven a răspuns: “Cum, aţi fost la uşă, iar eu nu am auzit?”

În acele momente dispare orice contact cu lumea iar energiile sunt focalizate toate în sfera mentalului. Legătura cu instinctele dispare, se atinge o stare profundă de puritate şi luciditate. Sfinţii trăiesc permanent această stare. Pe ei nu-i mai atrage nimic în această lume, trăind o continuă stare de fericire, de desăvârşire spirituală.

În timpul visului, spiritul unui compozitor, invadat de intensul efort de a găsi o temă muzicală, evadează în timpul nopţii în acea parte a inconştientului colectiv care rezonează cu lumile mirifice ale muzicii, pentru că fiecare lume, plan, vibrează cu o anumită frecvenţă producând o muzicalitate specifică în funcţie de armonia ei. Nu se poate de exemplu ca cineva care manifestă tot timpul ură, să viseze în timpul nopţii despre o lume armonioasă în care spiritul său ar putea migra. Ura nu este armonioasă.

Activităţile artistice şi creative sunt asociate cu undele cerebrale de tip theta ele apărând mai ales la subiecţii umani care au preocupări artistice creatoare. Undele de tip theta ce reflectă acea stare specifică a minţii permit vizualizarea benefică a imaginaţiei şi inspiraţiei creative. Ele apar de asemenea în timpul meditaţiei yoghine profunde şi în momente de reverie cotidiană, dar ele predomină în timpul somnului paradoxal (REM), în care apar majoritatea viselor. În analiza operei poeţilor, prozatorilor filozofilor şi descoperitorilor se găsesc numeroşi indicatori ai inspiraţiei sau soluţia unor întrebări ale vieţii interne, în dimineaţa unei nopţi cu vise venită din profunzimea inconştientului colectiv.

Leave a Reply